Raport SUA: Verdictele în cazuri de corupție, inconsecvente iar ANAF nu are resurse pentru confiscare

Deși legislația prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovați de corupție, Guvernul nu a aplicat legea eficient, în mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar în unele cazuri demnitarii implicați în acte de corupție nu au fost pedepsiți, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”.

Corupția în rândul polițiștilor a contribuit la lipsa de respect a cetățenilor față de poliție și a determinat lipsa autorității acestei instituții. Salariile mici și lipsa stimulentelor și a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului și au contribuit la tendința de a lua mită a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.

Autoritățile au deferit cazurile de corupție la nivel înalt Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat să promoveze linia telefonică anticorupție, pentru a primi informații pentru începerea urmăririi penale în cazuri de corupție în rândul Poliției, se mai spune în raport.

„Conflictele de interese, respectarea standardelor de etică și integritatea în funcții publice în general au constituit în continuare un motiv de îngrijorare. Corupția este răspândită în domeniul achizițiilor publice. Agențiile executive nu s-au grăbit să pună în aplicare sancțiunile, iar corpurile acestora de inspecție au fost în general inactive. Există legislație privind confiscarea bunurilor obținute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsă, însă judecătorii și procurorii nu au dispus măsuri de confiscare în mod regulat. Capacitatea procurorilor și a Poliției de a identifică bunurile s-a îmbunătățit ușor, în special odată cu delegarea de anchetarori financiari care să lucreze cu parchetele, însa numărul acestora a rămas insuficient pentru a putea ține pasul cu numărul de cazuri de corupție”, se menționează în documentul citat.

Raportul mai notează că Agenția Națională de Administrare Fiscală, instituția însărcinată cu confiscarea, administrarea și lichidarea bunurilor obținute de infractori, atât a celor obținute din infracțiuni, cât și din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient și nu a beneficiat de resursele necesare îndeplinirii misiunii sale.

Și mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate”, identificate de Agenția Națională de Integritate prin verificarea declarațiilor de avere, a fost greoi, se arată în raport.

În ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA), în Raportul Departamentului de Stat se arată că aceasta a continuat anchetarea în ritm constant a cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar și funcționari administrativi.

Până în 15 septembrie 2014, DNA trimisese în judecată 710 suspecți de corupție (dintre care 24 au acceptat înțelegeri cu procurorii), comparativ cu 530 în primele șapte luni ale anului 2013. Printre inculpați s-au numărat șapte parlamentari, șase președinți de consilii județene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi președinți și trei vicepreședinți de agenții de reglementare națională, un președinte de cameră de comerț, un prefect și un subprefect, un secretar general al Autorității de Supraveghere Fiscală, doi procurori, 18 judecători (patru dintre ei membri ai Înaltei Curți de Casație și Justiție), 23 de ofițeri din Ministerul de Interne, un președinte de federație sportivă și un președinte de filială județeană de partid, mai notează raportul. Totodată, se menționează că procurorii au dispus confiscarea de bunuri în valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) în cazul inculpaților puși sub acuzare.

Până la data de 8 august 2014, instanțele emiseseră 228 de hotarâri de condamnare definitivă pe numele a 895 de persoane inculpate în cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnări definitive a 775 de inculpați dispuse în aceeași perioadă a anului 2013. Printre cei condamnați s-au numărat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi miniștri, un fondator de partid politic, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, un secretar general în Ministerul Sănătății, șase judecători, șase procurori, 18 avocați, doi notari publici, 12 ofițeri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofițeri ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, inclusiv doi adjuncți ai inspectorului general, și 34 de alți lucrători ISU, un președinte al Agenției Naționale Antidrog, 10 ofițeri și un subofițer din Ministerul Apărării Naționale, patru comisari ai Gărzii Naționale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de instituții publice, 17 primari, un prefect și doi subprefecți. Pâna la 31 iulie, instanțele dispuseseră confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) că urmare a anchetelor DNA, se mai arată în documentul citat.

Același document menționează că între 1 ianuarie și 15 septembrie 2014 instanțele din România au achitat 92 de inculpați în cazuri de corupție, în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când instanțele au achitat 60 de inculpați, în timp ce „Înalta Curte de Casație și Justiție a crescut semnificativ celeritatea judecării cazurilor de corupție la nivel înalt comparativ cu anii precedenți”.

În raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici în materie de drepturile omului”, se mai precizează că „verdictele în cazul infracțiunilor de corupție au fost adesea inconsecvente”.